Complexul dilatație & volvulus gastric (GDV)

I.INTRODUCERE 

Complexul dilatație – volvulus gastric (GDV) este o afecțiune medicală gravă care poate fi fatală atunci când nu se intervine rapid și cu o terapie corespunzătoare. Se întâlnește cu precădere la câinii din rasele mari și gigant, dar poate apărea și la câinii din rasa Basset Hound.

GDV- ul evoluează în două etape principale:

  1. Dilatația gastrică: În stomac se acumulează excesiv gaz, lichid sau hrană.
  2. Volvulus (torsiunea stomacului): Stomacul se torsioneaza în jurul axei proprii.

II.REPERE ANATOMICE

Stomacul este situat în partea superioară a abdomenului. Comunică cu esofagul prin orificiul cardia și cu duodenul (prima portiune a intestinului subțire) prin orificiul piloric.

Stomacul prezintă trei regiuni:

1.Regiunea fundică: Parte superioară a stomacului unde se acumulează gazele și lichidele.

2.Corpul stomacului: Parte centrală a stomacului, unde se desfășoară majoritatea proceselor de digestie.

3.Antrul piloric: Partea inferioară a stomacului.

Stomacul este fixat și menținut în poziție de mai multe  ligamente:

1.Ligamentul gastro-hepatic: Interconectează stomacul (curbura mică) de ficat.

2.Ligamentul gastro-splenic: Interconectează stomacul (curbura mare) de splină.

3.Ligamentul gastro-frenic: Leagă stomacul (regiunea fundică) de diafragm.

4.Ligamentul gastro-colic: Conectează stomacul (curbura mare) de colonul transvers.

5.Ligamentul gastro-diafragmatic: Se extinde între regiunea fundică și diafragm.

Principalele artere care formează sistemul de vascularizație al stomacului sunt:

1.Artera gastrică stângă: Irigă mica curbură a stomacului, în apropierea cardiei.

2.Artera gastrică dreaptă: Provine din artera hepatică comună. Irigă mica curbură a stomacului zonei apropiate de pilor.

3.Artera gastroepiploică stângă: Este o ramură a arterei splenice. Se distribuie pe marea curbura a stomacului.

4.Artera gastroepiploică dreaptă: Provine din artera hepatică comună și irigă marea curbură a stomacului. Această arteră se continuă cu ramuri care ajung în apropierea pilorului, asigurând fluxul sanguin în regiunea inferioară a stomacului.

5.Artera pilorică: Ramură a arterei gastroduodenale ce asigură vascularizația regiunii pilorice.

6.Arterele gastro-splenice.

III.CAUZE ȘI FACTORI PREDISPOZANȚI

 

FACTORI ANATOMICI ȘI FIZIOLOGICI

  • Rasele de talie mare și gigant.
  • Lungimea ligamentelor stomacului ce permit torsiunea acestuia.
  • Câinii tineri ce desfășoară efort fizic imediat dupa masă.
  • Câinii geriatrici ce prezintă o hipomotilitate gastrică și o laxitate crescută a ligamentelor.

FACTORI ALIMENTARI

  • Hranirea câinilor cu hrană de slabă calitate sau hrană fermentabilă (lapte, pâine).
  • singură masă pe zi, în principal seara.
  • Obiceiul de a mânca repede, cu lăcomie, lucru ce predispune la aerofagie.

PREDISPOZIȚIE DE RASĂ

  • Ciobănescul german și metișii acestuia.
  • Ciobănescul mioritic și metișii acestuia.
  • Saint Bernard și metișii acestuia.
  • Basset Hound.

IV.FIZIOPATOLOGIE

Ordinea în care dilatația și volvulusul se instituie este încă dezbătuta, cert este că, odată apărute, acestea produc modificări considerabile la nivelul mai multor sisteme și organe.

Sistemul vascular – distensia stomacului produce compresiune la nivelul marilor vaselor intraabdominale (v. cavă caudală, v. portă) și astfel compromite circulația venoasă, determinând scăderea outputului cardiac și apariția deficitului de oxigenare a tesutului.

Sistemul respirator – distensia stomacului va produce compresiune asupra diafragmului, scăzând volumul total al cavității toracice, determinând dispnee, tahipnee, chiar și colpas pulmonar sau edem pulomar.

Metabolic – procesele necrotice determină instalarea metabolismului anaerob și producerea de acid lactic în exces, determinând apariția acidozei lactice.

Sistemul gastrointestinal – necroza peretelui stomacului asociată cu ischemia produsă în zona de torsiune este des întâlnită în GDV. Poate apărea ruptura vaselor gastrice, urmată de pierderea vascularizației în zonele respective și instalarea proceselor necrotice.

Splina – ligamentele gastro-splenice permit modificarea topografiei splinei odată cu torsiunea gastrică determinând și torsiunea acesteia.

Sistemic – stare de șoc.

V.SEMNE CLINICE

  • Distensie abdominală severă;
  • Tahipnee și hipersalivație;
  • Deplasare dificilă, uneori imposibilă;
  • Son sonor la percuția abdominală (partea stângă, imediat sub ultima coastă);
  • Puls femoral slab sau absent;
  • Vociferări, agitație, semne de durere;
  • Tendința de a voma, dar fără eliminare de conținut;
  • Mucoase aparente palide;

VI.DIAGNOSTIC

Strict radiologic – o singura expunere în decubit lateral drept.

VII.EVOLUȚIE & PROGNOSTIC

Dilatația și torsiunea gastrică este o patologie cu o rată crescută de supraviețuire atunci când este tratată corespunzator și la timp.

Prognosticul este influențat de timpul care a trecut de la instalarea modificărilor topografice până la intervenția chirurgicală.

VIII.TRATAMENT

Complexul de dilatație și torsiune gastrică este o patologie extrem de complexă ce nu se limitează doar la nivel gastrointestinal, afectând întregul organism.

Obiectivele imediate ale tratamentului GDV includ restabilirea volumului sanguin circulant și decomprimarea gastrică. Corecția chirurgicală rapidă a volvulusului urmează stabilizării inițiale a pacientului. Deoarece durata semnelor clinice este un factor de risc major pentru decesul asociat cu GDV, este imperativ să se recunoască și să se corecteze această afecțiune imediat.

Complicații și prognostic

Complicațiile mai rare includ septicemia, peritonita și coagularea intravasculară diseminată. Rata globală de mortalitate asociată cu GDV este de 25%–30%. Factorii de risc pentru deces includ durata semnelor clinice peste 6 ore, splenectomia combinată cu gastrectomia parțială și hipotensiunea.

Prevenție

Gastropexia profilactică este recomandată pentru rasele predispuse sau câinii cu rude afectate de GDV. Aceasta poate fi efectuată în timpul sterilizării (ovariohisterectomie/castrare) sau ca tehnică laparoscopică minim invazivă. Propriii câinilor de rase cu risc înalt ar trebui să fie informați despre factorii de risc și semnele clinice ale GDV, fiind încurajați să solicite imediat îngrijiri veterinare în caz de necesitate.

 

IX.CONCLUZII

Complexul de dilatație și torsiune gastrică este o patologie extrem de complexă ce nu se limitează doar la nivel gastrointestinal, afectând întregul organism.

Fiind o modificare de natură topografică, intervenția chirurgicală de urgentă este singura modalitate de tratament eficient.

Terapia de urgență și managementul postoperator al pacientului sunt factori esențiali în recuperarea corespunzatoare a acestuia.